Cap compas: Tuzla

Primul gând din toiul verii se îndreaptă către malul mării… Pentru că paşii ne trăgeau într-acolo, de ce să nu cerem mai mult decât de obicei?! Întocmim cea mai rapidă listă posibilă a locurilor nevăzute până acum: Tuzla, 23 August…

Începem cu Tuzla şi mai exact cu… Aflarea drumului către plajă. Există şi un indicator, din păcate pus prea în scurt. Nu-i nimic. Nimic nu ne supără. Suntem aici pentru a descoperi, iar vremea este tocmai potrivită căutărilor. Destul de rece pentru a nu a avea gânduri de plajă, ci doar de… contemplare.

Lăsăm şoseaua undeva în urmă şi pornim peste câmp.

Peste câmp… Spre Mare?! Floarea Soarelui pe malul Mării Negre?! Inedită pentru mine, experienţa m-a cucerit.

Probabil cel mai frumos lan de Floarea Soarelui…

Abandonăm maşina şi privim. Peisajul seamănă puţin cu ce am mai văzut… Foarte puţin Costineşti, o bucăţică din 2 Mai… Şi totuşi… Nu!… E altceva.

Timpul nu ne permite o coborâre pe plajă, dar nu e cu supărare. E atât de frumos aici, sus, încât aş mai putea sta câteva ore.

Far?! Se adaugă un plus peisajului…

Probabil plaja cu cei mai mulţi pescăruşi de până acum. Un alt plus.

Vegetaţie, nisip, apă. Ochii mei, sătui de beton, râd.

Marea pare hotărâtă să-mi înfrângă rezistenţa la farmecele ei. Are şi cu ce, trebuie să recunosc!

Voi reveni?! Cu sigurantă! Nu am încercat nisipul, nu am tulburat apa! Nu am stat pe mal, privind farul aprins şi ascultând valurile.

Până atunci, pe listă stă scris: Costineşti!