Un bilet la Masca este un „Sesam” ce nu se refuză! Se ia cu grijă, se asigură în cel mai ascuns buzunar şi doar apoi se întreabă: „Ce se joacă?”
Asa am facut şi de această dată. Iar răspunsul…
– CĂSĂTORIA!
– VĂLELEU!!!
Aşa-mi trebuie, dacă am întrebat! Întrebarea corectă ar fi fost: „Am mai văzut piesa?” Dar nu… M-a mâncat iar limba!
– Pot să dispar?!
Cu biletul ascuns bine în buzunar, caut prima oglindă pentru a avea o discuţie serioasă cu mine: „Fii vigilentă! Cum ai intrat, aşa să-mi ieşi! Cu talentul lor, te poţi aştepta să-ţi schimbe vreo idee!”
Ce-o mai fi şi cu căsătoria asta?! Şi iată cum mă trag singură de urechi că Gogol… Nu şi-a găsit locul printre lecturile mele…
Îmi iau încăpăţânarea de ceafă şi o împing în sală. Decorul mă cucereşte pe loc: